Download Agricultura Ecologica PDF

TitleAgricultura Ecologica
File Size1.6 MB
Total Pages137
Table of Contents
                            CUPRINS
1. Sisteme agricole
	1.1. Conceptul de sistem agricol
	1.2. Caracteristicile sistemelor agricole
	1.3. Clasificarea sistemelor agricole după complexitatea lor
		1.3.1. Sisteme agricole de producţie
		1.3.2. Sisteme agricole exploataţionale
		1.3.3. Sisteme agricole regionale şi naţionale
		1.3.4. Sisteme agricole internaţionale
		1.3.5. Relaţiile dintre sistemele agricole
	1.4. Clasificarea sistemelor agricole după gradul de intensificare, specializare şi raportul cu mediul înconjurător
		1.4.1. Sisteme agricole convenţionale
			1.4.1.1. Sisteme agricole extensive
			1.4.1.2. Sisteme agricole intensive
			1.4.1.3. Sisteme agricole industriale (industrializate)
			1.4.1.4. Consecinţe ale intensivizării producţiei agricole
		1.4.2. Sisteme agricole alternative
			1.4.2.1. Sisteme agricole durabile
			1.4.2.2. Sisteme agricole ecologice (biologice sau organice)
			1.4.2.3. Sisteme agricole de precizie
			1.4.2.4. Sisteme agricole cu inputuri reduse
			1.4.2.5. Sisteme agricole naturale
2. Agricultura şi mediul
	2.2. Agricultura şi solul
		2.2.1. Resursele funciare ale Biosferei
		2.2.2. Importanţa solului
		2.2.3. Impactul agriculturii asupra solului
			2.2.3.1. Degradarea solului prin eroziune
			2.2.3.3. Degradarea solului prin tasare
			2.2.3.4. Poluarea solului cu îngrăşăminte
			2.2.3.5. Poluarea solului cu pesticide
	2.3. Agricultura şi atmosfera
		2.3.1. Caracteristicile generale ale atmosferei
		2.3.2 Importanţa dioxidului de carbon atmosferic
		2.3.3. Influenţa poluanţilor atmosferici asupra plantelor de cultură
			2.3.3.1. Influenţa pulberilor atmosferice
			2.3.3.2. Influenţa gazelor atmosferice
		2.3.4. Influenţa agriculturii asupra atmosferei
		2.3.5. Efectul de seră
	2.4. Agricultura şi biosfera
	2.5. Agricultura şi omul
	2.1. Agricultura şi apa
		2.1.1. Resursele de apă ale Biosferei
		2.1.2. Utilizarea apei în agricultură
		2.1.3. Impactul agriculturii asupra apei
			2.1.3.1. Influenţa irigaţiilor
			2.1.3.2. Influenţa îngrăşămintelor şi pesticidelor asupra apei
			2.1.3.3. Influenţa anumitor lucrări tehnologice asupra apei
			2.1.3.4. Influenţa sectorului zootehnic asupra apei
3. Caracteristicile agriculturii ecologice
	3.1. Conceptul de agricultură ecologică
	3.2. Importanţa agriculturii ecologice
	3.3. Principiile agriculturii ecologice
	3.4. Problemele agriculturii ecologice
	3.5. Calitatea produselor agricole ecologice
	3.6. Tipuri de agricultură ecologică
		3.6.1. Agricultura biodinamică
		3.6.2. Agricultura organică
		3.6.3. Agricultura organo-biologică
		3.6.4. Agricultura biologică Lemaire-Boucher
	3.7. Istoricul agriculturii ecologice
	3.8. Conversia de la agricultura convenţională la agricultura ecologică
4. Metodele şi tehnicile specifice agriculturii ecologice
	4.1. Rotaţia
	4.2. Lucrările solului
	4.3. Fertilizarea
		4.3.1. Noţiuni generale
		4.3.2. Fertilizarea organică
		4.3.3. Îngrăşămintele verzi
		4.3.4. Fertilizarea minerală
	4.4. Sămânţa şi semănatul
	4.5. Controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor
		4.5.1. Controlul buruienilor
			4.5.1.1. Măsuri preventive
			4.5.1.2. Măsuri curative
			4.5.1.3. Măsuri biologice
		4.5.2. Controlul bolilor
			4.5.2.1. Măsuri preventive
			4.5.2.2. Măsuri curative
			4.5.2.3. Măsuri biologice
		4.5.3. Controlul dăunătorilor
			4.5.3.1. Măsuri preventive
			4.5.3.2. Măsuri curative
			4.5.3.3. Măsuri biologice
	4.6. Caracteristicile agriculturii ecologice în zootehnie
5. Agricultura ecologică în lume – prezent şi perspective
	5.1. Situaţia agriculturii ecologice pe plan mondial
	5.2. Situaţia agriculturii ecologice în Europa
	5.3. Cadrul legislativ şi certificarea produselor agricole ecologice
	5.4. Piaţa produselor agricole ecologice
	5.5. Perspectivele agriculturii ecologice
Bibliografie
                        
Document Text Contents
Page 2

ii













Viorel ION, Lenuţa Iuliana BUCATĂ, Ştefan DIACONESCU,

Jochem GIERATHS, Wilfried WEILLER








Instituţii colaboratoare:



Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti,

Facultatea de Agricultură

Fundaţia Universitară CERA pentru Dezvoltare Agricolă şi Rurală

Universitatea Hohenheim, Centrul pentru Europa de Est, Germania





Acest manual a fost realizat în cadrul proiectului pilot Leonardo da
Vinci cu numărul RO/00/B/F/PP-141028 “Eurocompetencies Transfer in
Vocational Guidance for Young Specialists in Bioscience Field”.

Comisia UE şi Agenţia Naţională Română nu sunt responsabile pentru
conţinutul acestui produs.

Page 68

60

omului, care se combină cu aminele formând nitrosamine, care sunt
cauzatoare de cancer (după Institutul Federal German pentru Protecţia
Consumatorilor);

- insecticidele utilizate în sistemele agricole convenţionale au o structură
moleculară asemănătoare produselor estrogene şi exercită o acţiune
hormonală asupra corpului uman. Acestea pot produce dezechilibre în
structura şi funcţionarea diverselor ţesuturi ale corpului uman, inclusiv
la nivelul creierului, cauzând tumori;

- se poate spune că toate cazurile serioase de cancer pot fi legate, cel
putin în parte, de expunerea la substanţele chimice utilizate în cadrul
sistemelor agricole convenţionale. Cei mai afectaţi sunt tinerii ca urmare
a faptului că la aceştia corpul şi sistemul nervos în dezvoltare sunt mult
mai sensibile la acţiunea acestor produse;

- laptele produs în sistemele agricole ecologice are un conţinut natural
mai ridicat de ALC (acid linoleic conjugat) comparativ cu laptele produs
în sistemele agricole convenţionale, acesta având o acţiune inhibitoare
asupra cancerului şi prevenind ateroscleroza.




3.6. Tipuri de agricultur ecologic


Agricultura ecologică se regăseşte în următoarele curente:
- agricultură biodinamică;
- agricultură organică;
- agricultură organo-biologică;
- agricultură biologică Lemaire-Boucher.



3.6.1. Agricultura biodinamic


Bazele agriculturii biodinamice au fost puse în anul 1924 de către
Rudolph Steiner. Agricultura biodinamică acordă o importanţă deosebită
respectării legilor naturale ale vieţii şi ale unităţii sol-plantă-animal-om.
Aceasta se bazează pe utilizarea forţelor telurice şi cosmice.

În agricultura biodinamică, exploataţia agricolă este considerată ca
un organism viu în cadrul căruia trebuie să existe un echilibru între cultura
plantelor şi creşterea animalelor.

Agricultura biodinamică se bazează pe utilizarea a 9 preparate

Page 69

61

numerotate de la 500 la 508, care sunt folosite în scopul restabilirii
echilibrului de moment dereglat în principal ca urmare a interven iei omului
i a factorilor climatici. Preparatele sunt ob inute astfel:
- preparatul 500: este ob inut din gunoi (sau baleg ) de vac proasp t

care este pus într-un corn de vac , de preferat proasp t, ce este îngropat
în sol, unde r mâne peste iarn , iar în prim var gunoiul de vac este
bine amestecat i diluat pân la concentra ii mici, de pân la 1:1000;

- preparatul 501: este ob inut din nisip de cuar . Roca cristalin este
m cinat pân la o pulbere fin , care este pus într-un corn de vac ce
este îngropat în sol pe timpul lunilor de var , dup care nisipul de cuar
este bine amestecat i diluat în ap ;

- preparatul 502: este ob inut din flori de coada oricelului (Achillea
millefolium);

- preparatul 503: este ob inut din flori de mu e el (Matricaria
chamomilla);

- preparatul 504: este ob inut din plante de urzic moart (Urtica dioica);
- preparatul 505: este ob inut din coaj de stejar (Quercus robur);
- preparatul 506: este ob inut din flori de p p die (Taraxacum officinale);
- preparatul 507: este ob inut din suc de flori de valerian (Valeriana

officinalis);
- preparatul 508: este ob inut din infuzie de coada calului (Equisetum

arvense) i suc de urzic moart (Urtica dioica).
Preparatul 500 este utilizat pentru stimularea activit ii biologice a

solului (aplicat diluat pe sol în doz de maximum 250 g/ha), preparatul 501
este utilizat pentru stimularea cre terii i fructific rii (aplicat diluat pe sol în
doz de 4 g/ha), iar preparatele 502-508 sunt utilizate pentru compostarea
gunoiului de grajd i a resturilor vegetale (aplicat în doz de 2-3 g/10 tone
de compost).

Pentru efectuarea lucr rilor de sem nat, plantat, dar i pentru
efectuarea lucr rilor solului, combaterea buruienilor, bolilor, d un torilor i
recoltat se ine seama de influen ele cosmice exercitate în primul rând de
c tre Lun , dar i de c tre alte planete care au o influen asupra solului i
asupra plantelor.

Ideile lui Steiner au fost preluate i dezvoltate de c tre Ehrenfried
Pfeiffer în Germania. Acesta a lucrat ini ial în Germania i Olanda, dup
care în Statele Unite ale Americi, publicând lucrarea intitulat “Fecondité de
la terre” în anul 1937.

Page 136

128

30. Oancea I-, 1994 – Agricultură generală. Editura CERES, Bucure ti.
31. Papacostea P.P., 1981 – Agricultură biologică. Editura CERES,

Bucure ti.
32. Penescu A., Narcisa B beanu, D.I. Marin, 2001 – Ecologie şi protecţia

mediului. Editura Sylvi, Bucure ti.
33. Perju T., 1995 – Entomologie agricolă - Componentă a protecţiei

integrate a agroecosistemelor. Editura CERES, Bucure ti.
34. Popescu C., Stela Duvlea, A. Olteanu, 1983 – Agrofitotehnie. Editura

Didactic i Pedagogic , Bucure ti.
35. Prasad M.N.V., 1997 – Plant ecophysiology. John Wiley&Sons, Inc.,

New York, Chichester, Brisbane, Toronto, Singapore, Weinheim.
36. Rozenn Salmon et Phillipe Lannuzel, 1999 – Agriculture biologique:

dynamic comparée des filières autrichienne, néerlandaise et française.
Perspectives agricole, nr. 243, février.

37. Sanda Vi an, Anca Angelescu, Cristina Alpodi, 2000 – Mediul
înconjurător – poluare şi protecţie. Editura Economic , Bucure ti.

38. Toncea I., 2002 – Ghid practic de agricultură ecologică. Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca.

39. Toncea I., R. Stoianov, 2002 – Metode ecologice de protecţie a
plantelor. Editura tiin elor Agricole, Bucure ti.

40. Treshow Michael, 1970 – Environment and Plant Response. The Maple
Press Company, USA.

41. Udrescu S., 1990 – Pesticidele: o dilemă între agricultura civilizată şi
păstrarea nealterată a mediului. În vol. Ecologie i protec ia
ecosistemelor, sub redac ia Al. Ionescu, S. Udrescu, I. Nicolae,
Târgovi te.

42. Ulbricht T.L.V., 1980 – Agriculture and environment, Volume 5.
Elsevier Scientific Publishing Company, Amsterdam, the Netherlands.


***Agriculture and Environment – Volume 5, 1980. Editeur-in-chief:
T.L.V. Ulbricht. Elsevier Scientific Publishing Company, Amsterdam.
*** Bioland Standards as of April 29, 2003.
*** Cod de bune practici agricole. Ministerul Apelor i Protec iei Mediului,
2002.

Vol. I – Protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi din
agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de
practicile agricole.

Vol. II - Protecţia apelor împotriva poluării cu pesticide şi alţi

Page 137

129

poluanţi proveniţi din agricultură.
*** Codex Alimentarius – Organically Produced Foods. Food and
Agriculture Organization of the United Nations and World Health
Organization. Rome, 2001.
*** Crops and Drops - Making the Best Use of Water for Agriculture. Food
and Agriculture Organization of the United Nations. Rome, 2002.
*** Council Regulation (EEC) No 2092/91 of 24 June 1991 on organic
production of agricultural products and indications reffering thereto on
agricultural products and foodstuffs.
*** Ecologycal Agriculture Theory – A Point of View. Toncea Ion, Research
Institute for Cereals and Industrial Crops (ICCPT) Fundulea.
*** Evaluarea politicilor agricole - România. Organiza ia pentru Cooperare
Economic i Dezvoltare, 2000.
*** Hotărârea nr. 917/13 septembrie 2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului României nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice.
*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 34/2000 privind
produsele agricole ecologice.
*** Organic Agriculture – Guide to Community Rules. European
Commission, Directorate General for Agriculture. Luxembourg, 2000
*** The Future of our Land. Food and Agriculture Organization of the
United Nations. Rome, 1999.

Similer Documents