Download Chris Simion - In Fiecare Zi, Dumnezeu Se Roaga La Mine PDF

TitleChris Simion - In Fiecare Zi, Dumnezeu Se Roaga La Mine
File Size96.6 MB
Total Pages81
Table of Contents
                            01.pdf
02.pdf
03.pdf
04.pdf
05.pdf
06.pdf
07.pdf
08.pdf
09.pdf
10.pdf
11.pdf
12.pdf
13.pdf
14.pdf
15.pdf
16.pdf
17.pdf
18.pdf
19.pdf
20.pdf
21.pdf
22.pdf
23.pdf
24.pdf
25.pdf
26.pdf
27.pdf
28.pdf
29.pdf
30.pdf
31.pdf
32.pdf
33.pdf
34.pdf
35.pdf
36.pdf
37.pdf
38.pdf
39.pdf
40.pdf
41.pdf
42.pdf
43.pdf
44.pdf
45.pdf
46.pdf
47.pdf
48.pdf
49.pdf
50.pdf
51.pdf
52.pdf
53.pdf
54.pdf
55.pdf
56.pdf
57.pdf
58.pdf
59.pdf
60.pdf
61.pdf
62.pdf
63.pdf
64.pdf
65.pdf
66.pdf
67.pdf
68.pdf
69.pdf
70.pdf
71.pdf
72.pdf
73.pdf
74.pdf
75.pdf
76.pdf
77.pdf
78.pdf
79.pdf
80.pdf
81.pdf
                        
Document Text Contents
Page 2

COLECTIA MILENIUL III

rOCURI PENTRU ADULTI
~ric Berne

vtANUAL DE SUPRA VIETUIRE
~erban Derlogea

NTERACTIUNEA PARINTI-COPII
:armen Ciofu

)RAGOSTEA NU MOARE - MAITREYI
,~aitreyi Devi

>OSTUME
ean-Lorin Sterian

rEHNICA INV ATARII RAPIDE
;heila Ostrander, Lynn Schroeder

N FIECARE ZI, DUMNEZEU SE ROAGA LA MINE
:hris Simion

--

Chris Simian

In fiecore zi,
Dumnezeu

se rooga 10 mine

Page 40

80 Chris Simian in fiecare zi, Dumnezeu se raaga 10mine 81

retragerea Intr-o manastire. Sinuciderea Ii era atat de
familiadi. Gandul acesta 0 urmarea permanent, Ii era
cunoscut, aproape co. sim[ea pe propria piele efectul.
Trebuia so.se razbune pe tot ce Insemnp crea[ie, trebuia so.
sufere, trebuia so. profaneze, trebuia so. ceara socoteala
pentru acea nedreptate. 0 urmareafantoma razbunarii Inca
din copiliirie, de atunci de cand preotul 0 obliga cu sadism
so.memoreze pasaje Intregi din Biblie. Ceea ce a Indepartat-o
Intotdeauna de acest sentiment a fost respectulpe care
mama sa II avea fa[a de institu[ia bisericeasca. Acum nu
mai era nimic de pierdut. Lupta putea so. Inceapa. Masca
putea fi cQ/cata In picioare! Razboiul era pe via[a ~i pe
moarte. Daca Dumnezeu hotarase sa mai ranulna,
Inseamna co.~iea putea hotarl ce are defacut daca ramane.
$i-a strans cateva haine de schimb, cateva carli pe care nu
apucase so.Ie citeasca, cateva lucruri intime la care linea ~i
Ii puteaufolosi, a lasat un bilet pe care scria: "Ave[i grija
de voi, caci eu 0 sa am grija de mine. " $i a plecat fara sa
spuna nimanui. A plecat la manastire.

Unde sunt eu ca rnoartea sa rna rnai .caute sau ca sa se mai
bucure de ea cei cunoscuti. Sunt singura ~irna lupt cu nimicul
care mi-a rarnas. Poate ca este rnai rau dedit daca ar fi fost
smr~itullurnii. Caci atunci cel putin n-ar mai fi rarnas dedit
Nimicul. Eu n-a~rnai fi rarnas. Sunt singura in rnarea pustietate
~i nu ~tiu cu ce sa incep. Ce sa creez. Apeland la arnintiri
rna-ntorc intr-o lume rnai moarta dec at mine.

Greu este sa te desparti de ceea ce ai fost, sa-ti dai seam a
ca ai nevoie sa scapi din ghearele fiarei care te tine pe loc, sa
ai CII raj II I sa nu te mai dore~ti. Lupta cu spiritul im este deloc
u~oara. Morala presupune in prirnul rand renuntare de si,ne,
lupta Impotriva egoisrnului propriu, a orgoliului nemasurat
care ne domina fiinta. Omul nou este omulliber, omul care
nu are nirnie altceva dedit propria sa fiinta, propriul sau spirit.
Spuneam odata"ca libertatea se cumpara cu un singur lucru:

'u bani, din pacate. Fericirea insa nu se cumpadi cu nimic.
~ste singura stare a unui om care nu are pret.

Sara a avut curajul de a pune punct unei vie[i care 0
dezamagea ~i nu 0 mul[llmea, care Ii era inSlificienta ~i
insuportabila, pentru aface ceva. Nu nwnai pentru sine, ci ~i
pentru ceilal[i. Revolta ei nu afost 0forma de egoism. Revolta
ei afost 0 forma de mantuire.

Daca reu~e~ti sa depa~e~ti starea de tristete atunci cand iti
dai seama ca tot ceea ce tine de spirit este influentat de materie,
e~ti un om fericit. Libertatea spirituala este cu atat mai
nelimitata, cu dit libertatea materiaIa devine posibila. A nu fi
ingradit de bariere materiale, inseamna a avea ~ansa de a
intelege viata in adevaratul ei sens. Ma gandesc acum la maica
Tereza: mra sprijinul material de care avea atata nevoie nu
putea sa-~i indeplineasca nici 0 frantura din misiunea divina
pe care trebuia sa 0 urmeze. Uneori nu iti permiti sa traie~ti
anumite experiente ~inici sa-i bucuri pe ceilalti cu tine, intrudit
conditia material a in care te afli te limiteaza.

Sara s-a retras In manastire cand ~i-a dat seama ca acolo
putea eel mai u~or sa-~i duca la capat misiunea. 0 provoca
limitadintre sacru ~iprofan, limita aceea care a revolu[ionat
Antichitatea, Rena~terea, Evul Mediu, care a zguduit marile
spirite ~icare Ii Ingenunchea revolta pentru ca nu mai ~tiape
cine ar trebui sa fie revoltata.

Pentru Ana nu afost mare uimirea cand a Intalnit-o pe
Sara la por[ile manastirii. Corespondenla lor din ultima
perioada transmitea evident ca Sara urmeaza sa puna
ceva la cale. Ananu avea dreptul s-o opreasca Intrucat ea
Insa~i ~tia ce se petrece In lumea lor ~i de~i pielea i se
Increlea ascultand marturisirea Sarei nu era In stare sa se
opuna. in prima luna Ana ~i Sara au locuit In acee(/~'i
chilie.

Page 41

Pe mine ce rna vor pune sa fac? Sa dansez in Altar sau sa
scriu acatiste pe genunchii barbatilor? Eu nu rna pricep sa
traiesc dupa reguli. Eu n-arn trait niciodata astfel ~i nici nu-rni
doresc sa mi se-ntarnple acurn. N-arn avut niciodata ~ef, dedit
in limita in care rni-arn dorit eu ca sa-mi fie ~ef cineva. ~efii
rnei rni-au fost prieteni, prieteni buni. Nirneni nu rni-a irnpus
ceva anume pentru ca nirneni nu avea dreptul acesta.

Modul de a triii In mlinastire este diferit de biseridle din
ora~. Maidie sunt mult mai angajate In ceea cefac. CredinIa
lor, de~inu se manifesta la llnnivel spiritual demn de Imparta~il
mlllIimilor, este sincera ~icredibiLa.Mlilte dintrefetele de-acolo
s-all retras in manastire datorita condi/iei precare afamiliilor
din care proveneall. Mult prea purine sun! cele care se afla In
manastire din chemare divina. Fiecare calugari[a ~i Indreapta
fiin[a spre un anumit gen de munca la care sun! Indemnate ~i
conduse de maica stare/a. Una la bucatarie, alta la animale,
altaface curat Inmanastire, alta supravegheaza biblioteca. in
func/ie de studiile pe care le-au urmat ~ide aptitudinile de care
dau dovada sunt Impar/ite ~isarcinile.

Fiecare noua calugari/a care /in!ea sa ajunga posesoarea
unei func/ii In manastirea noastra trebuia mai intai sa fie
supusa unei perioade de acomodare, trebuia sa treaca de
testul timpului, al rabdarii, al smereniei, sa se convinga
singura ca acolo urmeaza sa f~ipetreaca via[a iar apoi, dupa
ce toate acestea erau ciarificate, fi era Incredin[ata 0 sarcina
~i introdusa direct Inproblemele vie/ii de zi cu zi.
Gandurile Sarei nu ajungeau atat de departe. Scopul fi

era mult prea pu[in influen/at de funCfia eelor care 0
IncOl(joara. Ochilll vede, daca vrea sa vada, chiar ~i InGhis.
Inlcn/iile Sarei erau atat de ciaI' definite Incat Ii era suficient
sa asisle n/l sa se implice In via[a monastica.
DUfJ([0 l/lna de zile in care s-a ocupat fmpreuna cu Ana

de gradina l1u1nastirii, Sara a fost mutata la biblioteca, ca

83

asistent de bibliotecar. A~a m-am ales cu 0 noua colega ~i
mai tarziu cu 0 sora de cruce. Dadea dovada de multa pasiune
pentru lectura, pentru discu[ii ~ipctrea ca define informa[ie
suficienta cu privire lafunctia pe care urma sa 0 ocupe. Ceea
ce nu ~tianimeni erafaptul ca Sara nu a avut curajul nidodala
sa citeasca Biblia. Nu a putut niciodata sa 0 desehida, sa 0
rasfoiasea. Atund cand se apropia de aceasta carte 0 simtea
ea pe 0 injonc[iune, ca pe un ordin pe care instinctiv fl
respingea. Lectura pe care 0 aeumulase In perioada sa de
maturizare nu a avut 0 specializare anume. Se orienta mai
mult sprefilosofie, beletristica, eseistica; teologia nu i-afost
straina dar fn nici un eaz u~orde digerat. Spiritul sau profan,
noneonformisl ~i libertin urmarea sa gaseasea In paginile
fnsemnate de marii traitori de suferin[a, adevar, via/a, rnai
pu[ina teorie, mai pu/ine vorbe. 0 interesa sa gaseasca
conflictul, sa gaseasca esen/a unei probleme care sa 0 incite
spiritual, care sa Iiprovoace orgasmul intelectual ~icare sa
o satisfaca apoi In drumul spre mantuire.
Sara nu era un bun orator Insa patima ~ieurajul eu care

f~i argumenla trairile 0 faceau sa devinafascinanta. Era la
un pas de afi acceptata definitiv printre celelalte ealugari/e
dar timpul trebuia sa mai treaca ~iabia la frnplinirea a ~ase
luni de la venirea fn manastire primea haina monahala. Un
salt remarcabil In doar 30 de zile. Alte maicu/e raman la
munca de jos ani Intregi. Dintre cele mai tinere, Incepand cu
13 ani, pana la cea mai fn varsta 98 de ani, surorile alcatuiesc
o familie ermetica, cu reguli foarte stricte de la care nu ai
voie sa te aba/i. Orele de rugaciune de diminea[a din zori
pana In miez de noapte, de fa posturi la zile banale, de la
smerenie la spaima, de fa taeere la revolta lacrimilor.

Sara s-a acomodat suficient pentru a trai printre noi In
lini~te ~i fara a sim[i compasiune. 0 ajutau enorm ore/l'
petrecute cu Ana ~i, tot atat de mult, orele Cll mine C(il/{ll.~'i
pastra pe hartie toate gandurile care fi sagetau min/{'(/, 1)(" "I

in fiecare zi. Dumnezeu se raaga 10 mineChris Simian82

Page 80

~

"Cilrlile nil conlin viala. Ele conlin doar cenll~'a ei ".
MargLlerite YOllreenar

Ciind incepi sa scrii 0 carte este ca ~'iellnd incepi 11/1 ritual.
Este eeva sacrll.
Ritualill mell a dllrat trei ani.
impart aeest timp ell toli cei pe care iiwnose, care m-all inspirat,

care III-au olJligat sa triliese in adel'ar.
impart aeest timp CII viala.

Mullilmiri pell1rl/ incl/mjarea acordatt"i
dOIllIll/lui Cornel Ciomiizgii

Similer Documents