Download Initiere in Aparatura Si Productia de Televiziune PDF

TitleInitiere in Aparatura Si Productia de Televiziune
File Size5.0 MB
Total Pages91
Document Text Contents
Page 1

RADU NECHIT


INI IERE ÎN

APARATURA I
PRODUC IA DE

TELEVIZIUNE


ANUL II


- note de curs -

Page 2

R.Nechit – Iniţiere în aparatura şi producţia de televiziune 2




INTRODUCERE ÎN LIMBAJUL AUDIO-VIZUAL


Imaginile şi sunetele reprezintă o lume dinamică a cărei artă, al cărei limbaj se
bazează în primul rând pe lumină şi, în funcţie de anumite particularităţi pe
câteva tehnici pe care, rând pe rând, le veţi descoperi cu ajutorul acestor note
de curs. Dar mai întâi de toate, ce înseamnă “tehnicile audio-vizuale”?

Există două abordări distincte în audio-vizual: mai întâi o abordare tehnic ce
se ocupă de mijloacele de înregistrare şi redare şi o abordare estetic
(gramaticală şi semiologică) ce tratează toate regulile implicite şi explicite ale
întregii creaţii audio-vizuale şi ale sintezei sunetului şi imaginii.

Procedeele de sinteză a sunetului şi imaginii sunt total independente de cele
ale înregistrării şi redării. Înregistrarea poate fi analogică sau digitală în vreme
ce sinteza presupune o prelucrare digitală a imaginii şi sunetului. Nu trebuie să
confundăm sinteza şi creaţia audio-vizuală.

Utilizată pentru divertisment, distracţie, informare, publicitate, formare şi
educare, această tehnică se bazează pe trei suporturi:
* peliculă
* bandă magnetică
* suport digital
care conţin materialele a tot ceea ce cuprinde noţiunea de audio-vizual în
general.

1. Pelicula are încă un larg câmp de exploatare. Fie că e într-un aparat de
filmat, fie într-unul foto, ea înregistrează imagini pe care diferitele tipuri de
spectatori sunt obişnuiţi să le decodeze. Dar ce face această peliculă utilizată în
toate domeniile comunicării? Substanţa fotosensibilă cu care este acoperit
materialul plastic transparent este impresionată datorită luminii reflectate de
subiectul aflat în faţa obiectivului. În urma developării vom avea fixate imaginile
de diferite formate, la diferite viteze la care adăugăm şi sunetul. Formatele pot fi
de 8mm, Super-8, 16mm, 35mm sau chiar 70mm. Când vorbim despre viteze
putem filma cu 24 de cadre pe secundă sau, în cazul filmelor de animaţie, cadru
cu cadru.

Mai putem, de asemenea, cu ajutorul unui aparat foto să obţinem nişte
diapozitive. Acestea sunt imagimi fixe care, proiectate într-o anumită ordine pe
unul sau mai multe ecrane, acompaniate şi susţinute de o coloană sonoră
(comentariu, zgomote, muzică sau toate trei la un loc mixate inteligent) dau
naştere unui montaj audio-vizual.

Page 45

R.Nechit – Iniţiere în aparatura şi producţia de televiziune 45

potrivească descrierii: „Casă ţărănească din secolul al XVIII-lea”.
Asiguraţi-va doar că toate aceste obiecte se află în planul secund.

Telespectatorul are la dispoziţie un timp limitat – poate doar câteva
secunde – pentru a înţelege conţinutul şi mesajul unui cadru. Reţineţi că
ochiul vede selectiv şi în trei dimensiuni şi tinde să excludă ceea ce nu
este relevant pentru moment. O camera video însă nu „vede” în acelaşi
fel, la fel ca un microfon care nu poate să elimine sunetele din fundal.



Focus selectiv
Deşi aparatura modernă permite o plajă
foarte largă pentru stabilirea focusului
într-o imagine, mulţi operatori apelează
la tehnica „sharfului stricat ” pentru
obţinerea unor schimbări ale centrului
de interes de la un obiect la altul, de la
un personaj la altul sau de la un obiect
la un personaj. Aceasta se face prin
modificarea clarităţii între planurile
aceleiaşi imagini.

Page 46

R.Nechit – Iniţiere în aparatura şi producţia de televiziune 46

Lumina



Ochiul uman îşi concentrază atenţia pe
zonele cu mai multă lumină, ceea ce
înseamnă că folosirea prudentă a luminii
poate fi un bun instrument de compoziţie,
în acest caz accentuarea elementelor
scenice importante.




Modificarea centrului de interes

În compoziţiile statice scenele au un singur centru de interes; în
compoziţiile dinamice, pot apărea mai multe centre de interes care se
schimbă la anumite intervale de timp. Mişcarea poate fi folosită pentru
schimbarea atenţiei. Deşi ochiul poate fi fixat pe centrul de inters al
scenei, apariţia unei mişcări în cadru (intrarea unui nou personaj)
poate determina urmărirea noii mişcări. Cum am văzut mai sus,
putem forţa telespectatorul să îşi mute privirea spre altceva prin
tehnica „sharfului stricat”.


04. PLASAREA PERSONAJULUI

Cameramanii „de duminică” simt că personajul – fie el propriul copil sau
crucea de pe Caraiman – trebuie plasat în centrul imaginii. Acest fapt nu
face altceva decât să slăbească compoziţia imaginii.

În general, când un personaj se deplasează într-o anumită direcţie,
trebuie să îi creăm spaţiu pentru acea depalsare, în direcţia spre care
merge. În planurile apropiate ne referim la crearea unui „spaţiu de
privire”.

Page 90

R.Nechit – Iniţiere în aparatura şi producţia de televiziune 90



4. la 10 secunde înainte, asistentul repetă numărătoarea inversă
transmisă de asistentul de la studioul central
5. asistentul aude î telefon comanda “pleacă” în timp ce monitorul din
car arată comutarea de pe imaginea difuzată de studioul central pe
primul cadru al transmisiei care de acum inainte este în direct
6. în timpul emisiei asistentul coordonează toate pauzele publicitare
şi inserturile video transmise de centru, precum şi numărătoarea
pentru ieşirea din emisie.




POSTPRODUC IA

După ieşirea din emisie, echipa trebuie să adune aparatura, să o
împacheteze şi să se reîntoarcă la studioul central. Responsabilii fiecărui
compartiment tehnic (video, audio şi lumini) trebuie să verifice cu lista în
mână şi să numere fiecare cablu, micoron, carcă, reflector sau orice alt
obiect mic care poate fi uitat.

Înainte de a părăsi locaţia, producătorul, regizorul sau şeful de car trebuie
să verifice cu reprezentatul local sau persoana de contact daca toate
aspectele administrative au fost soluţionate, dacă mai trebuie achitată vreo
factură sau platit vreun colaborator local.

Poate părea evident dar o echipă care lasă locaţia la fel de curată cum a
găsit-o, care se poartă frumos şi care este cooperantă cu reprezentanţii
locali, va avea totdeauna uşa deschisă pentru o altă producţie în aceeaşi
locaţie sau în acelaşi oraş.

Page 91

R.Nechit – Iniţiere în aparatura şi producţia de televiziune 91





BIBLIOGRAFIE


• *** jurnalele de tiri ale principalelor televiziuni române ti i str ine
• B l escu, M d lina – MANUAL DE PRODUC IE DE

TELEVIZIUNE, Editura Polirom, Ia i, 2003
• Bertrand, Jean Claude (coord.), O INTRODUCERE ÎN PRESA

SCRIS I VORBIT , Editura Polirom, Ia i, 2001
• Bucheru, Ion, FENOMENUL TELEVIZIUNE. LIMBAJUL IMAGINII,

PUBLICISTIC , PRODUC IE, PROGRAMARE, Editura Funda iei
“România de Mâine”, Bucure ti, 1997

• Coman, Mihai (coord.), MANUAL DE JURNALISM (vol. 1 i 2),
Editura Polirom, Ia i, 1998

• Grosu Popescu, Eugenia, JURNALISM TV – SPECIFICUL
TELEGENIC, Editura Teora, Bucure ti, 1998

• Hartley, John, DISCURSUL TIRILOR, Editura Polirom, Ia i, 1998
• Ionic , Lucian, DIC IONAR EXPLICATIV DE TELEVIZIUNE

ENGLEZ-ROMÂN, Editura Tritonic, Bucure ti, 2004
• Marinescu, Paul (coord.), MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR DE

PRES DIN ROMÂNIA, Editura Polirom, Ia i, 1998
• Popescu, Cristian Florin, DIC IONAR EXPLICATIV DE

JURNALISM, RELA II PUBLICE I PUBLICITATE, Editura
Tritonic, Bucure ti, 2005

• Randall, David, JURNALISTUL UNIVERSAL, Editura Polirom, Ia i,
1998

• Silverstone, Roger, TELEVIZIUNEA ÎN VIA A COTIDIAN ,
Editura Polirom, Ia i, 2000

• Wurtzel, Alan and Rosenbaum, John, TELEVISION
PRODUCTION, 4th. Ed., 1995

• Zeca-Buzura, Daniela, JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, Eitura
Polirom, Ia i, 2005

Similer Documents