Download Nutritie Si Dietetica PDF

TitleNutritie Si Dietetica
File Size2.0 MB
Total Pages270
Table of Contents
                            Important! Niciodata tratamentul medicamentos nu-l exclude pe cel dietetic, si va avea o eficienta minima sau nula, in afara acestuia!
Regimul alimentar in diabetul zaharat al copilului
Nevoile nutriţionale ale copiilor cu diabet nu sunt cu nimic diferite decât cele ale copiilor sănătoşi, excepţie făcând scoaterea zahărului din alimentaţie. Copiii suferind de diabet nu au nevoie de hrană sau suplimente speciale. Ei au nevoie de suficiente calorii pentru a compensa pierderea zilnică de energie şi pentru a satisface nevoie de creştere şi dezvoltare. Spre deosebire de copiii sănătoşi a căror insulină este secretată ca răspuns la ingestia alimentelor, insulina injectată subcutanat are o relativă acţiune în funcţie de durata acţiunii şi rata de absorbţie care depinde de tipul de insulină folosit. Orarul după care se consumă hrana trebuie să fie reglat pentru a corespunde cu timpul de administrare şi acţiunea insulinei prescrise. Mesele de prânz şi gustările trebuie să fie în concordanţă cu cantitatea maximă de insulină şi numărul total de calorii necesare; trebuie să fie corelate cu alimentele de bază care trebuie sa fie consumate zi de zi. Copilul diabetic trebuie sa consume trei mese principale si doua- trei gustari. Distribuţia caloriilor trebuie calculată în funcţie de activitatea fiecărui copil. De exemplu un copil care e mai activ după amiază va avea nevoie de o gustare mai consistentă în acel timp. Această gustare poate fi împărţită de asemenea pentru a permite anumite feluri de mâncare la şcoală şi anumite feluri de mâncare acasă. Alternanţa dintre alimentele ingerate ar trebui făcută în aşa fel încât această hrană, insulina şi exerciţiul să fie echilibrate. Hrana în plus este pentru a permite mai multă activitate. Alimentele ingerate pot fi împărţite în mai multe feluri dar este bazată pe o dietă echilibrată care include 6 elemente : lapte, carne, legume, grăsimi, fructe şi amidon. Alimentele precum, fructele, laptele, cartofii, orezul, grisul, pastele fainoase, fasolea boaba, mazarea, soia si painea sunt consumate cu restrictie, ele trebuie cantarite, intrucat contin variate cantitati de glucide la suta de grame( intre 5%- 10% -20% si 50%(ex., painea). Carnea, branzaturile, unele legume si zarzavaturi( mai putin morcov, sfecla rosie, telina, mazarea verde, porumbul fiert,etc.) sunt consumate fara restrictie; carnea si branzeturile trebuie sa fie cu continut redus de lipide. La persoanele cu diabet, grăsimile sunt reduse la 30% sau mai puţin din totalul de calorii cerut. Fibrele dietetice au devenit tot mai importante in alimentatie,datorită influenţei lo asupra digestiei, absorţiei şi metabolismului glucidelor. Folosită în mod corect dieta permite flexibilitate în ingerarea hranei în cele mai multe cazuri. Pentru copilul în creştere restricţionarea hranei nu ar trebui folosită niciodată deşi restricţiile calorice ar putea fi impuse pentru controlul greutăţii dacă copilul este supraponderal. În general apetitul copilului ar trebui sa fie ghidul cantităţii caloriilor de care are nevoie cu totalul hranei ingerate adăugate apetitului şi activităţii.
5.1.2. REGIMUL ALIMENTAR IN OBEZITATE (1)
♥ HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA) – este afectiunea cu prevalenta cea mai mare in populatia adulta din toate tarile civilizate, crescand odata cu inaintarea in varsta, astfel, peste 50% din populatia adulta de peste 60 ani, fiind hipertensiva. HTA reprezinta cea mai comuna problema de sanatate in tarile dezvoltate, deoarece in absenta tratamentului, genereaza multe afectiuni degenerative, incluzand insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala cronica si bolile vasculare periferice. Definitie: HTA este cresterea tensiunii arteriale(TA) peste 130/85 mmHg, aceste limite superioare fiind adoptate pentru definirea „normalului”; valorile intre 131-140 si 86-90 mmHg sunt considerate „high normal”, iar valorile < 120/80 mmHg, „ optimale” sau lipsite de risc.
Clasificarea HTA:
GRADUL 1: valorile TA intre 149/90 si 160/100 mmHg, este situatia cea mai frecventa la adulti.
GRADUL 2: valorile TA > 160/100 mmHg, cu modificari viscerale ( cord, cerebro-vascular, periferic, renal, retinopatic).
Preventia primara a HTA consta intr-o dieta echilibrata, fara excese. Scaderea sarii din alimentatie este o conditie obligatorie pentru o dieta antihipertensiva. Un regim cu 1,5- 2,5 – 3 grame de sare max. in 24ore este relative bine acceptat.
Regimul alimentar in nefropatiile interstitiale
Regimul alimentar in insuficienta renala cronica
	Categoria B: alimente cu continut proteic intre 3-10%
	Categoria C: alimente cu continut proteic intre 10-15%
	Categoria D: alimente cu continut proteic peste 15%
Notiuni introductive despre litiaza renala
	Regimul alimentar in litiaza urica (1)
	Alimente care nu contin acid oxalic
1.5.13. ALIMENTATIA, CALE DE TRANSMITERE A UNOR BOLI INFECTIOASE ACUTE
	1.6. SCHEME DE REGIMURI PENTRU UNELE BOLI (1)
2) REGIM PENTRU GASTRITA ACUTA SI CRONICA, BOALA ULCEROASA
3) REGIM PENTRU BOALA ULCEROASA, FAZA DUREROASA, PUSEU ACUT (STADIUL II) SI CRONIC
4) REGIM PENTRU GASTRITA CRONICA HIPERACIDA, BOALA ULCEROASA, FAZA DUREROASA, PUSEU ACUT (STADIUL III) SI CRONIC
9) REGIM PENTRU HEPATITA CRONICA AGRESIVA SI CIROZA COMPENSATA
11) REGIM PENTRU GLOMERULONEFRITA CU SINDROM NEFROTIC
13) REGIMUL PENTRU DIABETUL ZAHARAT FARA COMPLICATII
14) REGIMUL PENTRU OBEZITATE
	15) REGIM PENTRU INFARCTUL MIOCARDIC SI INSUFICIENTA CARDIACA DECOMPENSATA
17) REGIM PENTRU LITIAZA OXALICA
18) REGIM PENTRU ATEROSCLEROZA
                        

Similer Documents